Ce înţeleg eu prin mîncare ecologică

Ce nu facem

Nu folosim produse conservate, concentrate, condensate, coloranţi, potenţatori de culoare sau aromă, produse semipreparate, praf de frişcă sau frişcă din tub, ketchup, margarină, maioneză la borcan, cuburi cu legume deshidratate şi conservate, blaturi de prăjituri gata preparate, carne deja tocată.

Ce facem

Maioneză de casă, finisată cu ulei de măsline extra-virgin, hrean, muştar Dijon, lămâie, iaurt sau smântână. Dulceţuri de casă, zacuşte, compoturi, siropuri. Toamna dulceţuri de mere, pere, prune sau gutui, vara de zmeură, căpşune, cireşe, piersici, caise. Fiecare la timpul lor. Pentru că ne plac căpşunele mici, parfumate şi gustoase pe care le cumpărăm vara din piaţă, cu sacul, nu cele mari cât prunele, inodore şi insipide, aliniate iarna în caserole pe rafturile supermarket-urilor.

Gătim manual, cu mijloace artizanale. Echipamentele electrice din bucătărie sunt doar cele strict necesare. În cazul nostru, „bucătărie ca pe vremuri” e mai mult decât un slogan de marketing.

Folosim produse cât mai puţin rafinate: zahăr brun, orez brun, orez sălbatic, paste din grâu dur, făină integrală ecologică.

Recomandăm consumul moderat de carne. De 2 ori pe săptămână carne roşie sau albă, de 2 ori peşte; în restul săptămânii: mâncăruri de legume, brânzeturi, fructe şi legume în stare crudă. Da, strămoşii noştri se hrăneau în proporţie de 70% cu carne. Dar după ce se ridicau de la masa de prânz, se întorceau la arat, săpat, treierat şi tăiat de lemne, nu la birou, ca noi, pentru încă 4-5 ore de activitate complet sedentară.

Gătim în cel mai atent, simplu şi sănătos mod posibil, cu ingrediente cât mai proaspete şi naturale.

Căutăm (încă…) furnizori locali de produse bio (carne, brânzeturi, legume, plante aromatice).